Rasă, etnocentrism și pluralism cultural la nivel european și global

Autor: Denisia Susanu.

Modernitatea și contemporaneitatea sunt epoci istorice care se referă la un ansamblu de fenomene care le descriu și le conferă o formă particulară. Discursuri asupra modernității au fost inițiate încă de acum câteva secole, când diverși gânditori au început să fie preocupați de fenomenele sociale care se petreceau în jurul lor, și de lumea socială ca ansamblu. A.Comte spre exemplu, argumentează că știința este calea decisivă, K. Marx elaborează o teorie despre capitalism pe care îl consideră una din precondițiile modernității, aceasta din urmă, pentru a fi declanșată, având nevoie de depășirea necesară a orânduirilor capitaliste și înlocuirea lor cu structurile comuniste. Tocqueville, pe de altă parte, pledează pentru egalizarea condițiilor sociale și pentru democrație, în vreme ce M.Weber elaborează o fină teorie despre raționalitate și sensul acțiunilor sociale (Boudon, 2009).

Citește mai departe →

Comentarii pe marginea unei sinucideri

Autor: Farkas Csaba.

Societatea e nepăsătoare şi oamenii sunt reci şi cruzi sau există explicaţii pentru întâmplările petrecute la începutul anului 2011 în Marea Britanie?
În data de 6 Ianuarie 2011, apare o ştire pe canalul de televiziune Antena 3, şi mai târziu şi pe site-ul televiziunii, despre o femeie din Marea Britanie, care a anunţat pe site-ul de socializare Facebook că se va sinucide şi nici unul dintre prietenii ei nu a încercat să o ajute. Ştirea a creat senzaţie peste tot în lume şi indignare în diferite comunităţi care se asociau cu persoana decedată sau cu grupurile numite sau percepute din ştire.
Ştirea scurt anunţă câteva date importante pentru a schiţa situaţia.

Citește mai departe →

Pomana de viu. Eseu asupra mutaţiilor culturale în pattern-ul ritualistic al înmormântării

Autor: Cristine Palaga

Odată epuizat stocul de senzaţional, exotism, „primitivism” şi arhaic din zone greu accesibile geografic şi cultural, obosind să se preteze diferitelor scenografii falsificatoare, ce îi rămâne de făcut Antropologiei sociale şi culturale? Să îşi fosilizeze orizontul de interogaţie specific sau să se reinventeze?
Pusă faţă în faţă cu extincţia, Antropologia, departe de a rămâne exanguă şi inertă, alege să îşi reevalueze cadrul conceptual şi tematic, redefinind exoticul.
Pierzând simţul obiectului care îi era propriu, „întors acasă”, antropologul identifică exoticul chiar în interiorul propriei comunităţi.

Citește mai departe →

Gazele de șist, statul și rezistența

Autor: Zoltan Mihaly

Situația tensionată din Pungești este deja cunoscută. Sătenii revoltați alături de activiștii veniți din împrejurimi se opun forțelor de ordine. Actele de violență ale aparatelor de securitate împotriva propriilor cetățeni a fost documentată de numeroase instanțe. Mișcările de rezistență legate de exploatarea gazelor de șist sunt îndreptate împotriva unor fenomene apărute odată cu deschiderea țării pentru piața globală. În prezentul eseu argumentez că evenimentele din comuna studiată se datorează unor factori globali precum asumarea unui sistem neoliberal. Explic fenomenele cu ajutorul unor caracteristici ale capitalului global printre care relocarea capitalului în diferite țări sub forma unor fluxuri de relații sociale antagonice care îi facilitează expansiunea prin obținerea profitului.

Citește mai departe →

Economia Relațiilor de Rudenie și Criza Statului Bunăstării

Autor: Ionuț Foldes

Discuția despre o economie a relațiilor de rudenie apare odată cu schimbarea paradigmatică a sistemului de politici sociale. Viziunea asupra a tot ceea ce semnifică statul bunăstării în epoca modernă se reconfigurează odată cu ascensiunea economiei de piață și a gândirii neoliberale din Postmodernism. Dacă inițial democrația presupunea un echilibru între puterea politică, economie și societatea civilă, toate cu rolul de a se susține reciproc dar și de a împiedica dominanția unei singure părți, în momentul de față putem observa cum acest echilibru dispare treptat, economia de piață câștigând teren în fața celorlalte două părți, ascensiune susținută de globalizare și de apariția unor forțe economice supra naționale (Ferge, 1997).

Citește mai departe →