Religie și fertilitate: Influența normelor și valorilor religioase asupra planning-ului familial

Autor: Marcela Todor

Aceasta este o lucrare de licență. Citiți textul întreg 

Introducere

Secolul XX, cu precădere a doua jumătate a acestuia, a adus modificări importante în ceea ce privește viața familială, dar și în ceea ce privește comportamentul fertil al indivizilor. Cea mai drastică schimbare este scăderea fertilității, pe tot întinsul continentului nostru. (Oinonen, 2008). La ora actuală, multe țări ale Europei, inclusiv România, sunt caracterizate de un nivel de fertilitate sub pragul de înlocuire a generațiilor. Acest lucru a strânit o serie de discuții despre poziția și importanța familiei în viața individului. Însă, contrar vocilor care spun că “familia este pe cale de dispariție”, această instituție continuă să fie valorizată pozitiv.

În cazul țării noastre, la nivel atitudinal, toți indivizii își doresc copii, într-un moment al vieții. În ciuda acestui fapt, aceste dorințe nu se traduc în rate efective ale fertilității, România fiind caracterizată de un profund declin demografic. Una dintre consecințele cele mai importante ale acestui declin este îmbătrânirea populației (vezi Rotariu, 2003, Marcu, 2009).  Însă, motivul scăderii nivelului de fertilitate nu se datorează creșterii cuplurilor fără copii, ci, mai de grabă, se datorează reducerii cuplurilor cu mulți copii (Hărăguș, 2008: 10). Evoluția comportamentului de fertilitate este intens dezbătută și analizată de către demografi. Dacă privim segmentul de populație care au copii, se poate observa că există anumiți parametrii care influențează nivelul de fertilitate. Pe de-o parte vorbim de existența unor factori socio-demografici (vârsta, nivelul de educație, mediul de rezidență etc.), iar pe de altă parte avem factorii politico-economici (venitul, statutul ocupațional, statul bunăstării, politicile familiale etc.). Însă, acești factori pot aduce explicații doar pentru modificările de termen scurt ale comportamentului fertil. Factorii culturali și cei ai sistemului atitudinal-valoric individual, pot conduce la înțelegerea schimbărilor și a diferențelor durabile între comportamentele de fertilitate ale unor societăți. În aproape fiecare societate, se resimt norme și valori care au funcția de a ghida comportamentul indivizilor. Din paleta normelor și valorilor, lucrarea de față se axează pe cele religioase, religia fiind una dintre principalele instanțe socializatoare ale individului. Chiar dacă modernitatea a diminuat rolul religiei, precum și cel al instituției bisericii, sistemul de valori și norme religioase este departe de a lua sfârșit în societatea românească (vezi Gog, 2006). După perioada regimului comunist, perioadă caracterizată de limitarea activităților organizațiilor religioase și de o secularizare forțată, majoritatea indivizilor se ghidează încă după valorile tradiționale religioase. Astfel, dacă normele religioase orientează și justifică comportamentul individual, acestea au influență și asupra deciziei de a avea copii.

De-a lungul anilor, există confesiuni religioase a căror rate de fertilitate sunt semnificativ mai mari decât ale altor confesiuni. Dintre aceste comunități religioase, cea mai mare rată de fertilitate o deține confesiunea penticostală. Confesiunea ortodoxă, pe de altă parte, prezintă un un nivel scăzut de fertiliate, aflându-se la finalul clasamentului. Întrebarea care survine acestor aspecte este următoarea: De ce sunt unele comunități religoase caracterizate de un nivel mai ridicat al fertilității, decât alte comunități religioase?

Răspunsul la această întrebare poate fi găsit în rândurile lucrării de față. Există norme religioase care sunt legate în mod direct de comportamentul fertil, cum ar fi normele cu privire la avort, la mijloacele contraceptive sau relațiile sexuale extramaritale. Încălcarea acestor norme religioase aduce cu sine condamnări morale, însă, pentru a înțelege atitudinea dezaprobatoare a acestor norme, trebuie să privim narativele din spatele acestora. Ceea ce am dorit să arăt, prin această cercetare, este modul în care aceste norme religioase, alături de anumite concepții religioase despre lume și viață, au impact direct asupra ratelor de fertilitate. Mai mult, dat fiind faptul că cel mai scăzut nivel de fertilitate se regăsește în rândul persoanelor seculare, am dorit mă axez și pe atitudinile acestora. Introducerea cazurilor persoanelor seculare, în cercetarea de față, oferă un element de comparație între comportamentul fertil al persoanelor religioase, care pun accentul pe valorile și normele tradiționale religioase, și comportamentul fertil al persoanelor seculare, care se ghidează după norme și valori post-moderne.

Aceasta este o lucrare de licență. Citiți textul întreg

CC BY-SA 4.0 This work is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 4.0 International License.