Reconfigurarea rolului de gen într-o ideologie tranzitorie. Studiu de caz: fenomenul migrației în „Mama Illegal”

Autor : Silvia Butean

Viziunea asupra fragmentării culturale este susținută de Jonathan Friedman, care afirmă că declinul hegemoniei centrelor industriale avansate a generat un proces de fragmentare, legat de declinul identificării moderniste, creată de statul-naţional modernist, care se bazează pe identificarea unei populaţii cu proiectul naţional care îşi defineşte membrii în termenii egalităţii şi reprezentativităţii politice. Statul-naţiune modern este întemeiat pe transformarea sistemului global, în care procesul omogenizant şi individualizant al centrului este dublat de cel de formare a unei organizaţii centru-periferie. Totuşi, începând cu anii ´70, are loc un proces de fragmentare a statului-naţiune, concomitent cu centralizarea regională mai largă (spre exemplu, UE). Astfel, identitatea naţională este tot mai mult înlocuită de o identitate etnică sau regională, fenomen care face parte dintr-o fragmentare culturală generalizată. Spre deosebire de contextul în care emigranţii trebuiau să fie asimilaţi din punct de vedere cultural, acum are loc un proces de diasporizare, care presupune o integrare a culturii acestora în statul în care migrează. Pornind de la această idee devine validă analiza efectelor concrete ale migrației asupra identității de gen și asupra modului în care relațiile din cadrul familiei se transformă.

Cu toate că, în privința analizei ce vizează paralela EST/VEST se încearcă, cu intensități variate, o depășire a acestui paralelism, este încă necesar uzul comparației dacă dorim să observăm fenomene particulare ce intră în componența constructului politico-ideologic, economic, cultural sau social al unui stat, regiune geografică, continent. Așadar, în urma acestui principiu, și fenomenul migrației se circumscrie preponderent binomului EST/VEST, ca rezultantă a unui proces istoric, economic și social, constituită pe un circuit geografic unidirecțional. În încercarea de a extrapola o serie de efecte și consecințe structurale ale migrației, am identificat o pluralitate de procese aferente ce pornesc de la rolul statului și poziția acestuia cu referire la emigranți, până la nivele ce țin de sfera domestică a indivizilor surprinși în acest fenomen.

Pornind de la primul punct de analiză, este relevantă cercetarea criteriilor de apartenență națională în contextul neoliberal. Privind din exteriorul sferei europene, este vizibilă, cel puțin la nivel discursiv, suprapunerea teritorial-administrativă, aproape în totalitate a Uniunii Europene cu Europa, ceea ce conduce la o excludere sau marginalizare a statelor care nu fac parte din UE. De pildă, Republica Moldova, Belarus, Muntenegru sau Ucraina, sunt mai puțin pregnante în imaginarul colectiv al indivizilor non-europeni, precum este Franța, Marea Britanie sau Spania. Ca atare, în acest imaginar, în viziunea lui Wallerstein, întâietate vor avea statele centrale, atât cele europene, cât și la nivel global, și nu cele semi-periferice sau periferice. Cu privire la noțiunea de cetățenie aflăm din Tratatul Privind Funcționarea Uniunii Europene, art. 20, următoarele:

1. Este cetăţean al Uniunii orice persoană care are cetăţenia unui stat membru. Cetăţenia Uniunii nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci se adaugă acesteia. (2) Cetăţenii Uniunii au drepturile şi obligaţiile prevăzute în tratate. Aceştia se bucură, printre altele, de:

(a) dreptul de liberă circulaţie şi de şedere pe teritoriul statelor membre;

(b) dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European, precum şi la alegerile locale în statul membru unde îşi au reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi resortisanții acestui stat;

 (c) dreptul de a se bucura, pe teritoriul unei ţări terţe în care statul membru ai cărui resortisanţi nu este reprezentat, de protecţie din partea autorităţilor diplomatice şi consulare ale oricărui stat membru, în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii acestui stat;

(d) dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European, de a se adresa Ombudsmanului European, precum şi dreptul de a se adresa instituţiilor şi organelor consultative ale Uniunii în oricare dintre limbile tratatelor şi de a primi răspuns în aceeaşi limbă.

Este observabil așadar faptul că UE reglementează foarte clar distincția „state membre‘’ – „state exterioare’’, în acest fel reproducând același discurs segregaționist economic.

Refocalizând optica asupra fenomenului de migrație, este relevantă analiza atât a proceselor prin care individul este supus unei serii de mecanisme statale în cazul în care emigrarea se desfășoară în condiții de ilegalitate, cât și a metodelor de adaptare al acestuia într-un stat străin. În acest caz particular se produce o apropriere a Vestului, emigranții însușindu-și elemente culturale occidentale, referitoare în special la condițiile de trai (spațiul de locuire, elemente de consum, nivel de educație, acumulare), care le crează un orizont diferit de așteptare (impun un anumit standard pentru restul familiei – care a rămas în statul de origine – iar nerespectarea acestui standard de către cei din urmă produce tensiuni intrafamiliale). Acest orizont de așteptare este modelat gradual, pe măsură ce se enculturalizează în Occident. Inițial, este vorba despre un ideal vestic semi-structurat (imaginarul locuinței, nivelul de bunăstare) care, mai apoi, se particularizează, în momentul contactului propriu-zis cu cultura occidentală. O variabilă esențială în acest proces de particularizare este timpul petrecut în statul gazdă: timpul îndelungat și lipsa de contact cu țara de origine produc o distanțare de cultura proprie, dar și o profilare riguroasă a acestui ideal inițial. Ex. – Min 25.00 – min. 31.40; min. 8 –. Libertatea vesticilor, percepută de către estici, nu e o consecință directă a ideologiei politice, ci a obținerii unui nivel al bunăstării care, în reprezentarea acestora, permite un grad mai mare al libertății de acțiune și consum, „sărăcia” fiind echivalentă constrângerii. Min. 9.05.

Emigranții ilegali ocupă o nișă a sistemului de muncă care scapă controlului statal, aceasta fiind localizată preponderent în sectorul privat. Această formă a migrației impulsionează o restructurare identitară, direcționată de poziția, în acest caz a femeilor, față de statul gazdă, printr-o lipsă a vizibilității sociale. Este construită, în acest mod, o nouă categorie de subiecți: un grup mobil, cu o identitate incertă (în contextul global), al „clandestinilor”. Statul, astfel, deține frâiele identificării și delimitează între indivizii care „există” și cei ilizibili pentru acesta (din exteriorul sistemului). Min. 21.50 – 24.45.

            În acest sens, întregul fenomen emite două direcții de cercetare, în primul rând este interesant de analizat motivul pentru care femeile sunt cele care emigrează și mai apoi care sunt consecințele la nivelul restructurării rolului de gen în familie.

Una dintre rațiunile celui dintâi aspect, poate fi cea a restrângerii sectorului industrial și de construcții în Vest, în contextul în care, în ultimele câteva decenii, marile companii și-au relocat centrele de producție în zonele periferice ale sistemului global, conform principiilor fluxurilor de capital – ceea ce limitează oportunitățile de angajare în sfera de muncă destinată bărbatului. Pe de altă parte, condiția ilegalității direcționează emigranții înspre mediul domestic cu privire la opțiunile de muncă, în care sunt cel mai puțin vizibili (în măsura în care în acest mediu interacțiunile cu reprezentanți ai instituțiilor care reglementează sfera muncii – cum ar fi inspectori ai protecției muncii, personal HR, psihologi etc. – Sunt limitate). Această compatibilitate perfectă dintre femeie și mediul domestic se datorează distribuției rolurilor de gen, care atribuie femeii sfera privată, iar bărbatului sfera publică, configurație originată în principiile de operare al capitalismului industrial (sfârșitul secolului al XVIII-lea, secolul al XIX-lea), conform cărora cele două identități genizate nu puteau să coexiste în același mediu al muncii, ci trebuiau să fie complementare, astfel încât să se formeze un circuit continuu, fluid al muncii, productivității și reproducerii sociale.

În condițiile explicate mai devreme, la nivelul consecințelor migrației, se articulează două procese divergente în cadrul familiei. Pe de-o parte, în cazul în care bărbatul este cel nevoit să plece, rolurile din interiorul familiei rămân aproximativ aceleași, femeia fie continuă să lucreze ca angajat și să se ocupe de munca gospodărească, fie rămâne la munca domestică, preluând totodată, alături de copii, sarcinile atribuite bărbatului în special în spațiile rurale. De cealaltă parte, în momentul în care femeia este cea care pleacă, rolurile din cadrul familiei se inversează: bărbatul preia o mare parte din sarcinile anterior atribuite femeii, iar femeia devine sursa financiară a familiei, prin performarea aceluiași tip de muncă domestică, însă de această dată, remunerată. (menaj, îngrijire vârstnici/copii). Min 12 – 13.36, 31.45-33.40

 Preluând câteva sintagme din capitolul Relații de familie (Toth, Toth, 2006:65), se poate observa o atribuire considerabilă a rolului muncii în străinătate asupra economiei la nivel familial, dar care însă prezintă o serie de consecințe, pe care funcția financiară nu le poate substitui; afectivitatea, sexualitatea, rolul parental. Din acest caz, emerg două mecanisme; fie să încearcă o păstrare a controlului asupra lipsei unuia dintre membri în cadrul familiei și gospodăriei care ulterior (după întoarcerea membrului plecat) va avea efecte pozitive atât la nivelul calității de trăi cât și la nivelul relațiilor intrafamiliale, fie apar treptat o serie de nemulțumiri și disfuncționalități la nivelul cuplului și familiei din cauza faptului că lipsa unui membru afectează intens bună desfășurare a activităților domestice și în relația de cuplu. (Toth, Toth, 2006:65-71).

Se poate menționa însă, că în sens general, aceste schimbări și inversări de rol, se internalizează cu o mai mare greutate de către membrul rămas acasă, în cazul familiilor tradiționale, în care rolurile bine stabilite în familie și perpetuate generațional, să păstrează. În cazul în care femeia este cea care pleacă, strict din considerentul facilității muncii, bărbatul își aproprie mai dificil rolul ei în cadrul gospodăriei și a creșterii de copii (în special dacă aceștia sunt preșcolari sau școlari), întocmai pentru că rolurile lor au fost foarte clar definite și naturalizate.

Toate aceste aspecte, se circumscriu într-o serie de paradigme care vizează fenomenul migrației, pornind de la cele transnaționaliste care se referă la economie și transnaționalismul social și politic, la cele multiculturaliste care promovează diversitatea prin ideologiile și politice statale. Totodată, migrația ca proces, oferă spre analiză și alte aspecte ale sale precum, configurarea muncii, genizarea și calitatea acesteia, globalizarea prin deschiderea anumitor granițe și închiderea altora, politicile de bunăstare care conduc spre o obligativitate a fluxurilor de migrație dinspre o sferă geografică înspre altă, sau politicile statale cu privire la statului emigrantului în statul gazdă. Nu în ultimul rând, acest fenomen supune noțiunea de familie la o reconfigurare din perspectiva rolurilor de gen și care o surprinde la mijlocul unor procese sociale și politice, aflată între o individualizare continuă și o întoarcere la familia extinsă în vederea oferirii de suport material sau afectiv.

Suport material:

Mama Illegal p1 https://www.youtube.com/watch?v=pNLoOJoCnQ0

Mama Illegal p2 https://www.youtube.com/watch?v=IUyrh-rDl_U

Mama Illegal p3 https://www.youtube.com/watch?v=DDpXb7F5-VY

Mama Illegal p4 https://www.youtube.com/watch?v=gvIN2rJvxaM

 

Bibliografie

Alexandru, Toth; Georgiana, Toth. 2006. Relații de familie. pp. 65-71, în Locuirea temporară în străinătate. Migrația economic a românilor: 1990-2006. Coord. Dumitru Sandu. Fundația pentru o societate deschisă. București.

Friedman, Jonathan. 2005. Globalization, Dis-integration, Re-organization: The Transformations of Violence, în Elderman; Marc, Haugerud; Angelique (eds), The Anthropology of Development and Globalization. From Classical Political Economy To Contemporary Neoliberalism. Blackwell Publishing Ltd.

Tratatul Privind Funcționarea Uniunii Europene. Versiune consolidată. (versiune electronică)

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ: C:2008:115:0047:0199: ro: PDF

 

 

CC BY-SA 4.0 This work is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 4.0 International License.