Autori: Georgiu Raluca Maria, Groza Ionuț, Rot Adriana

Tema aleasă de noi abordează mobilitatea socială din perspectiva diferențelor de educație în funcție de mediul de proveniență. Studiul de față dorește să pună în evidență importanța educației în fucție de originea respondenților și felul în care aceasta influențează mai apoi ocupația, respectiv situația socio-economică a indivizilor.

Am ales să cercetăm această problemă datorită numeroaselor schimbări care au avut loc în sistemul educațional începând de la căderea sistemului socialist. Efectele acestor schimbări se vor resimții în câțiva ani, însă este important să înțelegem felul în care educația individului determină situația acestuia de-al lungul vietii sale. În prezent, dacă ne referim doar la învățmântul preuniversitar, liceele care în fiecare an, în urma testelor naționale și a examenului de bacalureat, se clasează pe primele locuri sunt aproximativ aceleași[1][2]. Aceste licee sunt localizate de regulă în marile orașe, fiind frecventate adesea de copii provenind din familii aparținând clasei de mijloc și de sus.

Conceptul analitic de clasă de mijloc este asociat “primordial cu prestigiul atașat ocupațiilor tipice gulerelor albe cum sunt funcționarii de birou, supraveghetorii, funcționarii guvernamentali, liber-profesioniști și cadrele didactice. Despre clasa de mijloc nu se poate afirma fără echivoc că s-ar afla la jumătatea distanței dintre clasa de sus și clasele de jos și muncitoare. În privința venitului și a averii, de exemplu, cea mai mare parte din ceea ce se consideră a fi clasa de mijloc este cu mult mai aproape de clasa muncitoare decât de clasa de sus. S-ar putea susține despre clasa de mijloc că se află la mijlocul distanței dintre clasa muncitoare și clasa de sus sub aspectul prestigiului ocupațional. În studiul stratificării clasa de sus este identificată după poziția ei dominantă în raport cu distribuția averii și a prestigiului.” (Johnson, 2000)

Acești copii au șanse mai mari de a urma și studii universitare și postuniversitare, urmând să aibă un statut cel puțin la fel de ridicat precum cel al familiei din care provin, dacă nu chiar mai ridicat.  Deoarece aceste licee ajung în acest fel sa aiba prestigiu, copiii proveniți din familii cu statut socio-economic inferior, sau provenind din mediul rural, nu au oportunitatea de acces la astfel de licee. Acest fapt este subliniat și de Traian Rotariu, care spune despre piaţa diplomelor şcolare că este locul în care concurează indivizi proveniți din familii cu diferite resurse, iar în vederea dobândirii titlurilor şcolare, sunt angrenate deopotrivă resursele materiale și cele culturale ale familiei din care individul provine, dar și cele individuale. (Rotariu, 2004)

Mobilitatea socială, conform porfesorului Traian Rotariu, se referă la diferența șanselor între diferiți indivizi de a ajunge la un punct de destinație. Astfel, poziția de plecare este esențială în ceea ce privește traseul indivizilor spre punctul de destinație (Rotariu, 2004).

John Goldthorpe, evidențiază importanța structurii de clasă în determinarea șanselor indivizilor. În articolul său, Outline of a theory of social mobility, autorul spune că depinde de avantajele și resursele pe care individul le deține în clasa de origine pentru a putea construi o strategie de mobilitate socială.  Goldthorpe subliniază că “strategiile de mobilitate adoptate de diverse clase de origine sunt condiționate de nivelurile și tipurile de resurse disponibile”. Autorul împarte strategiile de mobilitate în două categorii, strategii de jos, respectiv de sus. Strategiile de jos presupun limitarea indivizilor la condiția socială, deoarece aceștia nu dispun de venituri suficiente pentru a putea urma studii superioare. Pentru ei costurile și beneficiile pe care le percep – de a nu urma anumite direcții educaționale și de a adopta o atitudine conservatoare, este mai avantajoasă. Aceștia preferă să își mențină poziția intergenerațională prin abandonarea învățământului relativ repede și să înceapă o pregătire profesională. Pentru aceștia, eșecul nu este o soluție, iar continuarea studiilor reprezintă un risc ce poate duce mai apoi plasarea familiei mai jos pe scara socială. Strategiile de sus îndeamnă indivizii cu origine socială în clasa serviciilor să abordeze studiile superioare. Menținerea poziției de clasă este scopul principal, iar pentru a face acest lucru și pentru a avea în continuare o poziție profesională administrativă sau managerială, este necesară parcurgerea educației terțiare. Chiar dacă există un anumit grad de sacrificiu, părinții aparținând acestei clase vor investi în educația copiilor, pentru a asigura ascensiunea pe scara socială. (Goldthorpe, 2000)

Agnes Dávid-Kacsó, în articolul său, The role of family factors in school outcomes at different school levels, abordează influența familiei asupra succesului școlar. Articolul atrage atenția asupra importanței investițiilor de capital social în educație, fiind cosiderate cruciale. Cadrul teoretic al acestui studiu utilizează așadar conceptul de capitalul social, care conform lui Coleman presupune prezența fizică a adulților în familie, precum și atenția acordată copilului. Autoarea prezintă în articolul său abordarea lui Bourdieu (1978), care consideră că strategia educațională a familiei este determinată de habitusul părinților. În funcție de strategia educațională a familiei, acestea investesc capitalul lor economic, social și cultural, în educația copilului. Familiile care își bazează ascensiunea socială pe capitalul cultural vor fi mai interesate de educație și în concluzie vor investi o parte mai mare din capitalul lor în acest scop. Bourdieu consideră capitalul social ca fiind relevant în procesul educațional al copilului, în sensul în care relațiile sociale ale părinților pot fi utilizate pentru a modela parcursul educațional al copilui. (Dávid-Kacsó, 2010)

În articolul Inequality of opportunity in comparative perspective: Recent research on educational attainment and social mobility, Breen și Jonsson (2005) subliniază că șabloanele de fluiditate socială sunt în mare măsură conturate printre altele de sectorul de activitate, existând o discrepanță vizibilă între sectorul agricol, respectiv cel non-agricol. Inegalitatea oportunităților se referă la idealul conform căruia șansele unui individ de a obține o educație și o slujbă bună nu trebuie să fie influențate de caracterisitic precum rasa, genul, sau clasa din care face parte. Autorii arată că numeroase cercetări demonstrează asocierea dintre caracteristicile familiei de proveniență (precum statutul socio-economic, educația, activul cultural, rețelele sociale și motivația părinților) și educația unui individ. Aceste caracteristici ale familiei de proveniență își produc efectele atât prin intermediul socializării, cât și prin alegerile făcute în materie de educație.  La nivel individual, deciziile cu privire la educație implică adesea aspecul economic, precum și posibilitățiile de a finaliza cu succes studiile. Autorii atrag atenția și asupra faptului că originea socială este mult mai puternic asociată cu succesul școlar la vârste fragede. (Breen & Jonsson, 2005)

Influența educației aspura mobilității sociale a fost analizată și de Dan Jecan și Cristian Pop, în articolul Education and occupation for five generations in Romania: A Sequential analysis of cohort status consistency. Autorii descriu structura de clasă și procesele de mobilitate socială din România ca fiind influențate de creșterea ingealității economice, restructurarea clasei muncitoare și emergența unei noi clase de mijloc urbane.  Un rol important în această ecuație este jucat și de populația rurală, care presupune un număr relativ mare și constant de fermieri. Aceiași autori conchid că educația este în strânsă legătură cu statutul ocupațional. Apare astfel asumpția conform căreia educația determină statutul ocupațional, tocmai pentru că în societățile moderne educația formală este mecanismul prin care indivizii obțin aptitudini specifice diferitelor ocupații și implicit recunoașterea acestor aptitudini, în special când este vorba despre  ocupații cu un statut social care este perceput ca fiind unul înalt. Aspectele pe care le-am amintit în introducere referitoare la influența situației socio-economică a familiei de proveniență a individului asupra educației sale au fost subliniate de cei doi autori, conform cărora, este probabil ca părintii cu ocupații cu un statut social care este perceput ca fiind înalt să ofere avantaje copiilor în ceea ce privește piața muncii, împărtășindu-le competențe care nu sunt învățate în școli, cum ar fi abilități sociale și interpersonale, iar uneori chiar asigură oportunități de angajare pe piața muncii la finalul procesului educațional. De asemenea, familiile cu statut social înalt au capacitățile economice de a plăti pentru educația copiilor lor, iar aceștia dobândesc și acasa un capital cultural care duce la mai bune rezultate școlare. În România, marile universități sunt localizate doar în câteva orașe, iar acest fapt antreneaza costuri, chiar dacă studenții beneficiază de loc bugetat (cheltuieli în ceea ce privește cazarea, cheltuieli cu întreținerea, mâncare). (Jecan & Pop, 2012)

În articolul Class analysis and social transformation al lui Mike Savage (2000), este menționat un sondaj de opinie realizat de către David Glass, din care reiese că ideea meritocrației prin muncă, educație ridicată, abilități și personalitate duce la o mobilitate socială ascendentă. Această idee este unanim acceptată de către  membri din toate clasele sociale. Clasa muncitorilor manuali au fost cei care au subliniat importanța educației în favoarea muncii sau abilității, ca fiind factorul de succes spre o mobilitate ascendentă. Potrivit lui Bourdieu și Passeron, avantajele clasei de mijloc sunt reconstruie cu ajutorul sistemului educațional. Părinții transmit anumite capacități și comportamente dezirabile către copiii lor, tocmai pentru a le susține succesul școalar. Câștigând avantaj față de ceilalți copii în cadrul sistemului, aceștia pot accede înspre alte forme privilegiate de angajare. În acest fel, se reproduce sistemul modern de clase bazat pe sistemul educațional. Savage și Egerton au demontrat faptul că elevii aparținând clasei de mijloc-sus dețin abilități ce le pot converti ulterior în slujbe, deci să reușească să-și reproduca clasa. Pe de altă parte, copiii clasei muncitoare ce nu dețin aceste abilități și resurse superioare, sunt dezavantajați. Totuși, argumentele autorului se centrează în jurul proceselor individuale ce fac mai apoi posibilă mobilitatea socială. Educația reprezintă elementul esențial în acest proces. Prin educație, calificativele au rolul de a diferenția cine va avea success și cine nu. Trăsăturile individuale, capacitățile și abilitățile unui individ îl pot ajuta să-și depășească condiția. (Savage, 2000)

Cazul României este analizat în articolul „Draft report on social mobility and social cohesion” de Alex Nunn. Autorul menționează că schimbările de după anul 1989 au fost resimțite în ceea ce privește mobilitatea socială. Sistemele de protecție socială nu asigură grupurilor vulnerabile căile necesare de apărare împotriva riscurilor economico-sociale, iar majoritatea indivizilor ce aparțin acestor grupuri văd plecarea în străinătate ca fiind singura soluție. Studiul arată faptul că instituțiile statului nu sunt implicate pentru a asigura o egalitate socială. Un exemplu este cel al educației. Clasele de mijloc sunt cele care pot beneficia de sisteme de îngrijire a copilului, ce duc mai apoi spre o performanță mai bună a educației. Această performanță duce la continuarea studiilor liceale și universitare, care au impact major asupra viitorului lor loc de muncă. Având în vedere rigiditatea pieței muncii în termeni ocupaționali, precum și lipsa programelor de formare profesională și acces pe piața muncii, mobilitatea în interiorul pieței muncii este foarte dificil de atins. Aceste probleme sunt specifice României, în special populației rurale și indivizilor necalificați. (Nuun, 2011)

Are mediul de proveniență impact asupra educației?

            Mediul de proveniență în cercetarea de față se referă la tipul de localitate în care un individ a crescut și în care a locuit pe perioada cât a fost înscris și a urmat cursurile unei instituții de învățământ.

Traian Rotariu, în articolul său, Câteva consideraţii asupra rolului şcolii în mobilitatea socială, spune despre societăți că sunt cu atât mai mobile cu cât “inegalitatea şanselor în faţa şcolii sunt mai reduse, cu condiţia ca restul factorilor semnificativi să fie identici”, iar printre acești factori seminificativi enumeră și mediul de rezidență. (Rotariu, 2004)

Educația, pentru scopul cercetării noastre, coincide cu ultima școală absolvită de un individ, în cadrul unei instituții de învățământ.

Conform lui Rotariu, “școala este în acelaşi timp un mecanism de reproducere socială, în sensul lui Bourdieu, dar şi de mobilitate socială„. Dezvoltarea învățământului determină reducerea inegalităţii şanselor şcolare, cu preponderență la nivelurile de învățământ în masă. Această reducere a inegalităților este neuniformă, fiind mult mai slabă când vine vorba de nivelurile superioare ale sistemului educațional, “care rămân foarte selective, vor fi frecventate de indivizi ce rezistă unui lung parcurs în cadrul căruia concurenţa e tot mai puternică şi, în consecinţă, resursele familiei sau ale grupului de provenienţă contează tot mai mult”. (Rotariu, 2004)

Am abordat cercetarea din perspectivă cantitativă, utilizând date empirice provenite din bază de date a proiectului de cercetare STRATSOC 2010, care a avut în vedere procesele de stratificare socială din România contemporană. Așadar analiza de față se bazează pe date secundare, care ne oferă date empirice suficiente pentru a înțelege fenomenul studiat.

Variabilele utilizate în cadrul cercetării noastre sunt mediul de proveniență  a respondentului și mediul de proveniență a partenerului, ca variabile independente, respectiv ultima scoală absolvită de respondent și ultima școală absolvită de partener, ca variabile dependente. Prin intermediul anazilei de asociere, respectiv regresie, realizate prin soft-ul SPSS, am examinat diferențele de educație a respondenților și a partenerilor acestora în funcție de mediul de proveniență.

Ipoteza principală de la care pornim este că indivizii proveniți din mediul urban au șanse mai mari de a beneficia de un nivel superior de educatie, spre deosebire de cei din mediul rural, ale căror șanse sunt adesea reduse de lipsa liceelor în sate, fiind astfel nevoiți să facă naveta sau să își caute modalități de cazare în localitățile cu licee, ori să renunțe la continuarea studiilor datorită situației socio-economice a familiei de proveniență, care nu are posibilitatea de a-i susține financiar. Altă ipoteză pe care dorim să o testăm este aceea că în mediul rural există mai mulți indivizi care nu au absolvit nicio formă de educație spre deosebire de mediul urban.

Rolul educației în mobilitatea socială a fost un subiect larg dezbătut, drept urmare, datele pe care le-am avut la dispoziție se bazează pe date statistice STRATSOC 2010, cât și pe studii realizate la nivel european sau teorii ce dezbat această problemă.

Pornind de la întrebarea noastră de cercetare, am căutat să oferim mai multe puncte de vedere din perspectivă teoretică. Prin intermediul teoriei dezbătute am analizat baza de date și am incercat să oferim un răspuns întrebării noastre de cercetare.

Pentru analiza datelor am ales să modificăm variabila care arată nivelul de școlarizare a intervieviaților prin recodarea ei în număr de ani de educație. Astfel, avem 0 – fără școală, 4 – școală primară, 8- școală gimnazială, 9 – școala profesională/de ucenici (am ales să punem doar 9 ani de școalarizare pentru acest nivel pentru a putea diferenția între acestea și prima treaptă de liceu), 10 – treapta I liceu, 12 – liceu, 14 – postliceală/tehnica de maieștri, 15 – universitar de scurtă durată, 16 – universitate de lungă durată, 17 – master, 19 – doctorat.

Primul pas pe care l-am facut este să realizăm o asociere între mediul de proveniență și nivelul de educație al respondentului (Anexa 1). Motivul pentru care am făcut această asociere este pentru a vedea dacă există vreo legătură între mediul de proveniență și nivelul educațional absolvit. Astfel, datele ne-au confirmat faptul că cei proveniți din mediul rural au un nivel educațional mai scăzut față de cei născuți în mediul urban. Doar 36% dintre cei care au urmat studii universitare de scurtă durată provin din mediul rural. Pe măsură ce specializarea educațională avansează, discrepanțele devin tot mai mari, astfel încât doar 23% din mediul rural ajung să aibă studii doctorale. Aceste date sunt bazate pe toate cohortele, fiind cei născuți începând din 1917 și până în 1985.

În continuare, am realizat o regresie lineară simplă (Anexa 2) pentru a afla diferențele educaționale dintre cei născuți în mediul rural și urban. Astfel, potrivit analizei, cei ce aparțin mediului urban, în medie, au cu 2,5 ani mai multă școlarizare față de cei din mediul rural. Această regresie ne confirmă din nou faptul că există diferențe semnificative dintre cele două medii.

Am ales să folosim și datele legate de partener ca să cuprindem un eșantion mai voluminos, deoarece într-o familie se aplică un chestionar unei singure persoane (Anexa 3). Rezultatele asocierii pentru acest eșantion sunt similare, trend-ul fiind același în ambele cazuri. Însă în cadrul regresiei avem o ușoară diferență în ceea ce privește anii de școlarizare. Pentru partener, indivizii din mediul urban fac în medie cu 2,1 mai mulți ani de școală spre deosebire de cei din mediul rural.

Pentru analiza cohortelor (Anexa 4), am realizat același lucru, am făcut asocierea între mediul de proveniență și nivelul de educație. Cu toate că exista diferențe între cohorte, trend-ul general respectă ceea ce am descoperit în datele de mai sus. De exemplu, pentru cohorta 1940, toți cei care nu absolviseră nicio formă de educație proveneau din mediul rural. Chiar dacă pentru alte cohorte există respondenți și din mediul urban ce nu au școală, majoritatea provin din mediul rural, ceea ce ne confirmă ipoteza. Totuși, cohorta indivizilor născuți înainte de 1940, au în medie 3 ani mai multă școlarizare față de cei din mediul rural, însă cohortele care urmează sunt afectate de schimbările istorice. Astfel, în special în cohorta celor născuți în perioada 1955 – 1966 și respectiv, a celor născuți între 1967 – 1976, care au resimțit cel mai tare sistemul socialist, fiind influențate de politicile care tindeau spre egalizarea claselor sociale. În acest caz, avem doar 1,2 și respectiv 1,5 ani în plus de educație pentru indivizii aparținând mediului urban față de cei aparținând mediului rural. Acest lucru este valabil și pentru mediul de proveniență și nivelul de educație al partenerului.

          Datele pe care le-am analizat ne confirmă ipotezele, care sunt susținute și de teorie. Așadar, analiza mediului de proveniență are un impact vizibil asupra educației, ceea ce putem presupune din cadrul teoriei că va afecta și statutul ocupațional pe parcursul vieții. Această situație generează inegalități între indivizii care provin din medii rezidențiale diferite și contribuie la reproducerea clasei sociale, un rol esențial în acest sens avându-l instituțiile de învățământ și ale statului, prin politicile adoptate.

Considerăm că pentru o cercetare mai amplă și aprofundată a acestei teme, ar trebui să ne axăm și pe calitatea învățământului în mediul rural în comparație cu cea din mediul urban. De asemenea, cercetarea ar trebui să facă legatura dintre mediul de proveniență, calitatea educației și ocupație.

 Bibliografie

 1. Breen, R., & Jonsson, J. O. (2005). Inequality of opportunity in comparative perspective: Recent research on educational attainment and social mobility.Annual review of sociology, 223-243.

2. Dávid-Kacsó, Á. (2010). The role of family factors in school outcomes at different school levels. Studia Universitatis Babes-Bolyai-Sociologia, (1), 57-69.

3. Goldthorpe, J. H. (2000). Outline of a theory of social mobility. On Sociology. Numbers, Narratives, and the Integration of Research and Theory, 230-258.

4. Johnson, A. G. (2000). The Blackwell Dictionary of Sociology, Malden, MA.

5. Jecan, D. & Pop, C. (2012). Education and occupation for five generations in Romania: A Sequential analysis of cohort status consistency, Studia UBB Sociologia, LVII, 1, 61-81

6. Nunn, A. (2011). Draft report on social mobility and social cohesion . , pp. 5-49 (Published in 2012 as Fostering social mobility as a contribution to social cohesion , Brussels: Council of Europe Publishing

7. Rotariu, T. Câteva consideraţii asupra rolului şcolii în mobilitatea socială. în Studia Universitatis Babes-Bolyai, Seria Sociologica, Nr. 2/2004.

8. Savage, M. (2000). Class analysis and social transformation. Buckingham: Open University Press.

9.  [1] http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/topul-celor-mai-bune-licee-din-tara-care-este-cel-mai-tare-din-romania-si-pe-ce-loc-se-afla-liceul-tau-afli-aici-1107901 - Accesat la data de 13.11.2016

10. [2] http://bacalaureat.edu.ro/2016/rapoarte_sept/rezultate/index.html - Accesat la data de 13.11.2016

 Anexa 1

ASOCIERE INTRE MEDIUL DE PROVENINEȚĂ ȘI NIVELUL DE EDUCAȚIE AL INTERVIEVATULUI (FĂRĂ DIFERENȚIERE PE COHORTE) 

 

Tipul localitatii in care s-a nasuct subiectul * Ultima scoala absolvita de subiect Crosstabulation

Count

Ultima scoala absolvita de subiect

Total

fara scoala

primara

gimnaziala

profesionala.de ucenici

treapta I liceu

liceu

postliceala sau tehnica de maistri

universitar, de scurta durata

universitar, de lunga durata

master

doctorat

Tipul localitatii in care s-a nasuct subiectul sat

36

277

565

546

181

484

183

45

192

25

4

2538

oras

11

37

192

269

110

525

183

78

427

125

13

1970

Total

47

314

757

815

291

1009

366

123

619

150

17

4508

 

 

Symmetric Measures

Value

Asymp. Std. Errora

Approx. Tb

Approx. Sig.

Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.311

.012

26.765

.000

Kendall’s tau-c

.403

.015

26.765

.000

Gamma

.472

.017

26.765

.000

N of Valid Cases

4508

a. Not assuming the null hypothesis.
b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

 Anexa 2

REGRESIE

Model Summary

Model

R

R Square

Adjusted R Square

Std. Error of the Estimate

1

.350a

.123

.122

3.408

a. Predictors: (Constant), Tipul localitatii in care s-a nasuct subiectul

 

Coefficientsa

Model

Unstandardized Coefficients

Standardized Coefficients

t

Sig.

B

Std. Error

Beta

1 (Constant)

9.838

.068

145.417

.000

Tipul localitatii in care s-a nasuct subiectul

2.568

.102

.350

25.093

.000

a. Dependent Variable: ultima scoala absolvita de subiect

Anexa 3

ASOCIERE ÎNTRE MEDIUL DE PROVENINEȚĂ ȘI NIVELUL DE EDUCAȚIE AL PARTENERULUI (FĂRĂ DIFERENȚIERE PE COHORTE) 

Tipul localitatii in care s-a nascut partenerul * Ultima scoala absolvita de partener Crosstabulation

Count

Ultima scoala absolvita de partener

Total

fara scoala

primara

gimnaziala

profesionala.de ucenici

treapta I liceu

liceu

postliceala sau tehnica de maistri

universitar, de scurta durata

universitar, de lunga durata

master

doctorat

Tipul localitatii in care s-a nascut partenerul sat

17

163

387

395

143

372

119

37

108

9

3

1753

oras

8

28

125

210

68

375

126

48

255

36

8

1287

Total

25

191

512

605

211

747

245

85

363

45

11

3040

 

Symmetric Measures

Value

Asymp. Std. Errora

Approx. Tb

Approx. Sig.

Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.280

.014

19.172

.000

Kendall’s tau-c

.359

.019

19.172

.000

Gamma

.430

.022

19.172

.000

N of Valid Cases

3040

a. Not assuming the null hypothesis.
b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

REGRESIE

Model Summary

Model

R

R Square

Adjusted R Square

Std. Error of the Estimate

1

.312a

.097

.097

3.235

a. Predictors: (Constant), Tipul localitatii in care s-a nascut partenerul

 

Coefficientsa

Model

Unstandardized Coefficients

Standardized Coefficients

t

Sig.

B

Std. Error

Beta

1 (Constant)

9.901

.077

128.140

.000

Tipul localitatii in care s-a nascut partenerul

2.151

.119

.312

18.110

.000

a. Dependent Variable: ultima scoala absolvita de partener

Anexa 4

ASOCIERE ÎNTRE MEDIUL DE PROVENINEȚĂ ȘI NIVELUL DE EDUCAȚIE AL INTERVIEVATULUI (DIFERENȚIAT PE COHORTE)

Symmetric Measures

Generatii istorice

Value

Asymp. Std. Errorb

Approx. Tc

Approx. Sig.

. Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.a

N of Valid Cases

2

Nascuti inainte de 1940 Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.297

.030

9.323

.000

Kendall’s tau-c

.333

.036

9.323

.000

Gamma

.505

.046

9.323

.000

N of Valid Cases

706

1940-1954 Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.217

.025

8.588

.000

Kendall’s tau-c

.253

.029

8.588

.000

Gamma

.366

.040

8.588

.000

N of Valid Cases

1136

1955-1966 Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.196

.028

7.044

.000

Kendall’s tau-c

.244

.035

7.044

.000

Gamma

.312

.043

7.044

.000

N of Valid Cases

946

1967-1976 Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.249

.027

9.047

.000

Kendall’s tau-c

.316

.035

9.047

.000

Gamma

.388

.042

9.047

.000

N of Valid Cases

900

5.00 Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.253

.030

8.225

.000

Kendall’s tau-c

.289

.035

8.225

.000

Gamma

.430

.048

8.225

.000

N of Valid Cases

818

a. No statistics are computed because Tipul localitatii in care s-a nasuct subiectul and Ultima scoala absolvita de subiect are constants.
b. Not assuming the null hypothesis.
c. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

REGRESIE

 

Model Summary

Generatii istorice Model

R

R Square

Adjusted R Square

Std. Error of the Estimate

Nascuti inainte de 1940 1

.336a

.113

.111

3.793

1940-1954 1

.253a

.064

.063

3.315

1955-1966 1

.212a

.045

.044

2.867

1967-1976 1

.269a

.072

.071

2.811

5.00 1

.288a

.083

.082

3.426

a. Predictors: (Constant), Tipul localitatii in care s-a nasuct subiectul

 

Coefficientsa

Generatii istorice Model

Unstandardized Coefficients

Standardized Coefficients

t

Sig.

B

Std. Error

Beta

Nascuti inainte de 1940 1 (Constant)

7.747

.166

46.662

.000

Tipul localitatii in care s-a nasuct subiectul

3.074

.325

.336

9.451

.000

1940-1954 1 (Constant)

9.525

.117

81.526

.000

Tipul localitatii in care s-a nasuct subiectul

1.910

.216

.253

8.822

.000

1955-1966 1 (Constant)

10.791

.118

91.354

.000

Tipul localitatii in care s-a nasuct subiectul

1.284

.192

.212

6.680

.000

1967-1976 1 (Constant)

11.121

.141

78.742

.000

Tipul localitatii in care s-a nasuct subiectul

1.581

.189

.269

8.378

.000

5.00 1 (Constant)

11.080

.229

48.411

.000

Tipul localitatii in care s-a nasuct subiectul

2.307

.269

.288

8.589

.000

a. Dependent Variable: ultima scoala absolvita de subiect

 ASOCIERE ÎNTRE MEDIUL DE PROVENINEȚĂ ȘI NIVELUL DE EDUCAȚIE AL PARTENERULUI (DIFERENȚIAT PE COHORTE) 

Symmetric Measures

Generatii istorice

Value

Asymp. Std. Errora

Approx. Tb

Approx. Sig.

Nascuti inainte de 1940 Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.315

.042

7.017

.000

Kendall’s tau-c

.348

.050

7.017

.000

Gamma

.538

.063

7.017

.000

N of Valid Cases

344

1940-1954 Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.253

.030

8.272

.000

Kendall’s tau-c

.294

.036

8.272

.000

Gamma

.421

.047

8.272

.000

N of Valid Cases

780

1955-1966 Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.207

.032

6.517

.000

Kendall’s tau-c

.253

.039

6.517

.000

Gamma

.334

.050

6.517

.000

N of Valid Cases

748

1967-1976 Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.220

.031

6.998

.000

Kendall’s tau-c

.280

.040

6.998

.000

Gamma

.340

.048

6.998

.000

N of Valid Cases

709

5.00 Ordinal by Ordinal Kendall’s tau-b

.226

.039

5.637

.000

Kendall’s tau-c

.267

.047

5.637

.000

Gamma

.374

.062

5.637

.000

N of Valid Cases

459

a. Not assuming the null hypothesis.
b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

REGRESIE

Model Summarya

Generatii istorice Model

R

R Square

Adjusted R Square

Std. Error of the Estimate

Nascuti inainte de 1940 1

.353b

.124

.122

3.522

1940-1954 1

.276b

.076

.075

3.211

1955-1966 1

.226b

.051

.050

2.782

1967-1976 1

.249b

.062

.061

3.013

5.00 1

.253b

.064

.062

3.495

a. There are no valid cases in one or more split files. Statistics cannot be computed.
b. Predictors: (Constant), Tipul localitatii in care s-a nascut partenerul

 

Coefficientsa,b

Generatii istorice Model

Unstandardized Coefficients

Standardized Coefficients

t

Sig.

B

Std. Error

Beta

Nascuti inainte de 1940 1 (Constant)

7.945

.220

36.099

.000

Tipul localitatii in care s-a nascut partenerul

3.032

.435

.353

6.967

.000

1940-1954 1 (Constant)

9.588

.136

70.411

.000

Tipul localitatii in care s-a nascut partenerul

2.037

.254

.276

8.016

.000

1955-1966 1 (Constant)

10.612

.128

83.060

.000

Tipul localitatii in care s-a nascut partenerul

1.337

.211

.226

6.334

.000

1967-1976 1 (Constant)

10.635

.167

63.725

.000

Tipul localitatii in care s-a nascut partenerul

1.550

.227

.249

6.828

.000

5.00 1 (Constant)

10.596

.294

35.995

.000

Tipul localitatii in care s-a nascut partenerul

1.980

.354

.253

5.598

.000

a. There are no valid cases in one or more split files. Statistics cannot be computed.
b. Dependent Variable: ultima scoala absolvita de partener

 

Creative Commons License
Influența mediului de proveniență asupra educației în România by Redacția, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivs 3.0 Romania License.

Lasă un comentariu