Dinamica familie – școală în sistemul de educație din România

Autoare: Dana Solonean

Abstract: Aderarea României la Uniunea Europeană a generat schimbări privind rolul părinților în sistemul de educație. Părinții au fost priviți dr ept un instrument de reformă a educației în două procese: democratizarea educației și creșterea calității serviciilor educaționa le prin mecanisme de piață. Această schimbare ideologică s-a produs pe fondul unei subfinanțări a sistemului de învățământ românesc, care i-a impulsionat pe părinții din clasa de mijloc să găsească strategii  legale de a asigura condi țiile de învățare optime pentru copiii lor. Asociațiile de părinți au apărut ca urmare a acestor procese. Analiza sect orului non-guvernamental al asociațiilor de părinți, a tipologiei școlilor pe lângă care funcționează și a rolului acestora conturează ideea hibridizarii educației pe dimensiunea public-privat. Efectele prezenței asociațiilor de părinți sunt resimțite atât la nivel macro cât și micro-social. Pe de-o  parte, acestea contribuie la creșterea inegalităților între școli, iar pe cealaltă, au provocat apariția unor tensiuni între diferiți actori de la nivelul școlii.

Introducere
Dacă educația românească a fost multă vreme, în perioada post-socialistă, „la răscruce” (Vlăsceanu, 2002) sau a urmat un „parcurs anomic” (Hatos, 2006) în care fiecare ministru al educaţiei şi-a propus să „reformeze” învăţământul (Țoc, 2018), începând cu perioada de pre-aderare a țării la Uniunea Europeană direcția educației era stabilită și confirmată de către fiecare guvern, indiferent de orientarea lui politică. Educația trebuie să se supună unei economii europene, unde „cunoaşterea este marfă cea mai de preţ” și baza dezvoltării socio-economice, atât la nivel individual cât și societal. Părinții au fost chemați să pună umărul în realizarea acestui plan. Nu doar că erau responsabili în parte de producerea „mărfii” dar din poziția de „mici capitaliști ai cunoașterii” aveau și interesul să realizeze cel mai mare profit (o poziție socială înaltă pentru urmașii lor) și prin urmare să investească atât resurse financiare cât și creative în educația propriilor copii. Cei care aveau capitalul necesar erau părinții din clasa de mijloc. Lucrarea de față urmărește să prezinte una din strategiile prin care părinții din clasa de mijloc s-au implicat în asigurarea unei educații „de calitate” pentru copii lor: formarea asociațiilor de părinți. Prima parte a lucrării introduce tema asociațiilor de părinți, încercând să refacă parcursul istoric al acestora, accentul fiind pus pe interacțiunea dintre stat și asociațiile de părinți ca parte a unui proces mai larg de transformare a educației. Următoarea parte investighează cauzele care au dus la apariția acestor asociații de părinți. Lucrarea argumentează că subfinanțarea sistemului de educație însoțită de o schimbare ideologică ce plasează în centru „elevul și părintele” a condus la un proces de semi-privatizare a învățământului preuniversitar în școlile urbane, „bune”. Cazul României nu este singular la nivel internațional iar exemplele altor țări demonstrează că educația universală, un drept câștigat în avântul statului bunăstării, este supusă azi probei de a rezista în față restructurărilor financiare ale statelor (Bottery citat de Bell și Stevenson, 2006). În continuare, date empirice privind dimensiunea sectorului asociațiilor de părinți, a evoluției acestuia în timp dar și tipologiei școlilor pe lângă care asociațiile de părinți funcționează, sunt analizate pentru a ilustra procesul privatizării educației. Funcțiile pe care le îndeplinesc asociațiile de părinți -finanțare, reprezentare, amortizare- sunt expuse în cea de-a patra parte. La final sunt tratate, pe scurt, efectele apariției și funcționarii asociațiilor de părinți în sistemul de educație românesc, efecte care se penetrează întreagă structură socială.

 

Textul integral este în proces de lucru și se poate citi în forma actuală, integral, aici.

CC BY-SA 4.0 This work is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 4.0 International License.