Istoria relațiilor familiale în Occident. Studiu de caz: Famila Murphy

Author: Cucu Alexandru

Această lucrare are ca scop analiza dezvoltării relațiilor familiale în spațiul european și nord-american, încercându-se crearea unei imagini generale a familiei din spațiul denumit „occidental”. De asemenea, voi ilustra un studiu de caz necovențional, prezentând imaginea familiei Murphy din serialul animat „F is for Family”, bazat pe amintirile comediantului Bill Burr, care a copilărit în anii 70’ în SUA.

Există sute, dacă nu mii, de vorbe populare ce implică familia. Structura este prezentă oriunde pe glob unde există oameni care să o întemeieze, indiferent de felul în care arată. Europenii, spre exemplu, critică poligamia musulmană, în timp ce acum 300 de ani, în mediul aristocratic britanic și francez, curtezana își susținea dreptul de a avea un amant pe lângă soț : unul îndeplinește atribuțiile familiale, celălalt atribuțiile conjugale. Așadar, familia nu este un concept stabil și obiectiv, ea fiind diversă atât în timp, cât și în spațiu. Citește mai departe…

Rasă, etnocentrism și pluralism cultural la nivel european și global

Autor: Denisia Susanu.

Modernitatea și contemporaneitatea sunt epoci istorice care se referă la un ansamblu de fenomene care le descriu și le conferă o formă particulară. Discursuri asupra modernității au fost inițiate încă de acum câteva secole, când diverși gânditori au început să fie preocupați de fenomenele sociale care se petreceau în jurul lor, și de lumea socială ca ansamblu. A.Comte spre exemplu, argumentează că știința este calea decisivă, K. Marx elaborează o teorie despre capitalism pe care îl consideră una din precondițiile modernității, aceasta din urmă, pentru a fi declanșată, având nevoie de depășirea necesară a orânduirilor capitaliste și înlocuirea lor cu structurile comuniste. Tocqueville, pe de altă parte, pledează pentru egalizarea condițiilor sociale și pentru democrație, în vreme ce M.Weber elaborează o fină teorie despre raționalitate și sensul acțiunilor sociale (Boudon, 2009). Citește mai departe…

Eseu

Autor: Marcel Tapuleasa.

Pe lângă o încercare de clarificare şi structurare a cadrului teoretic al lucrării de licenţă, acest eseu se doreşte a fi şi un demers de autoanaliză prin care încerc să aflu dacă, cum şi în ce măsură achizițiile de ordin epistemologic din cursul celor trei ani de studiu au transformat modul în care privesc şi mă raportez la faptele sociale pe care le observ. Citește mai departe…

Comentarii pe marginea unei sinucideri

Autor: Farkas Csaba.

Societatea e nepăsătoare şi oamenii sunt reci şi cruzi sau există explicaţii pentru întâmplările petrecute la începutul anului 2011 în Marea Britanie?
În data de 6 Ianuarie 2011, apare o ştire pe canalul de televiziune Antena 3, şi mai târziu şi pe site-ul televiziunii, despre o femeie din Marea Britanie, care a anunţat pe site-ul de socializare Facebook că se va sinucide şi nici unul dintre prietenii ei nu a încercat să o ajute. Ştirea a creat senzaţie peste tot în lume şi indignare în diferite comunităţi care se asociau cu persoana decedată sau cu grupurile numite sau percepute din ştire.
Ştirea scurt anunţă câteva date importante pentru a schiţa situaţia. Citește mai departe…

Tehnici neoliberale în statul ca naţiune şi reconfigurarea spaţiului politic, social şi economic

Autor: Cosmin Adrian Moise

Problema exploatării resurselor naturale ale României se menţine în atenţia opiniei publice încă din 1997, când Gabriel Resources semnează cu statul român un contract de extragere a aurului din zona Munţilor Apuseni (Roşia Montană). Tot cu ajutorul statului, o altă companie (Chevron) primeşte licenţe de explorare şi exploatare a gazului de şist în peste 40% din teritoriul României care deţine asemenea resurse naturale. Şi, ca lucrurile să capete o imagine complet neoliberală, Eldorado Gold primeşte licenţă de explorare în judeţul Hunedoara (Brad). Societatea civilă începe o rezistenţă în 2000 prin înfiinţarea unor ONG-uri (Alburnus Maior) prin care se opune cu înverşunare proiectului de la Roşia Montană („Salvaţi Roşia Montană”). Ceea ce e important de menţionat e că societatea civilă se fracturează în susţinători şi oponenţi. Citește mai departe…

Pomana de viu. Eseu asupra mutaţiilor culturale în pattern-ul ritualistic al înmormântării

Autor: Cristine Palaga

Odată epuizat stocul de senzaţional, exotism, „primitivism” şi arhaic din zone greu accesibile geografic şi cultural, obosind să se preteze diferitelor scenografii falsificatoare, ce îi rămâne de făcut Antropologiei sociale şi culturale? Să îşi fosilizeze orizontul de interogaţie specific sau să se reinventeze?
Pusă faţă în faţă cu extincţia, Antropologia, departe de a rămâne exanguă şi inertă, alege să îşi reevalueze cadrul conceptual şi tematic, redefinind exoticul.
Pierzând simţul obiectului care îi era propriu, „întors acasă”, antropologul identifică exoticul chiar în interiorul propriei comunităţi. Citește mai departe…

Gazele de șist, statul și rezistența

Autor: Zoltan Mihaly

Situația tensionată din Pungești este deja cunoscută. Sătenii revoltați alături de activiștii veniți din împrejurimi se opun forțelor de ordine. Actele de violență ale aparatelor de securitate împotriva propriilor cetățeni a fost documentată de numeroase instanțe. Mișcările de rezistență legate de exploatarea gazelor de șist sunt îndreptate împotriva unor fenomene apărute odată cu deschiderea țării pentru piața globală. În prezentul eseu argumentez că evenimentele din comuna studiată se datorează unor factori globali precum asumarea unui sistem neoliberal. Explic fenomenele cu ajutorul unor caracteristici ale capitalului global printre care relocarea capitalului în diferite țări sub forma unor fluxuri de relații sociale antagonice care îi facilitează expansiunea prin obținerea profitului. Citește mai departe…

Economia Relațiilor de Rudenie și Criza Statului Bunăstării

Autor: Ionuț Foldes

Discuția despre o economie a relațiilor de rudenie apare odată cu schimbarea paradigmatică a sistemului de politici sociale. Viziunea asupra a tot ceea ce semnifică statul bunăstării în epoca modernă se reconfigurează odată cu ascensiunea economiei de piață și a gândirii neoliberale din Postmodernism. Dacă inițial democrația presupunea un echilibru între puterea politică, economie și societatea civilă, toate cu rolul de a se susține reciproc dar și de a împiedica dominanția unei singure părți, în momentul de față putem observa cum acest echilibru dispare treptat, economia de piață câștigând teren în fața celorlalte două părți, ascensiune susținută de globalizare și de apariția unor forțe economice supra naționale (Ferge, 1997). Citește mai departe…