Slivers of Hope: Worker Resistance in Contemporary Romania

Author: Mihály Zoltán

The current European economic environment is dominated by neoliberal policies, inspired by neo-classical economics advocating the necessity of the global free market. Liberalization, privatization and minimal state interference in economic affairs are part of the neoliberal doctrine put forth by various local elites, measures that supposedly ensure prosperity and growth in the long run. In this regard, Romania is largely an assembly line for commodities conceived elsewhere, encompassing relatively unsophisticated production processes requiring unskilled labour Citește mai departe…

Postmodernismul și cultura de consum

Autor Roxana Giuroiu.

Eseul de față urmărește impactul pe care l-a avut apariția unui nou curent cultural asupra societății. Cea mai importantă este explicarea postmodernismului în încercarea de a clarifica cum și când a ajuns să ne influențeze viețile, analizându-l în funcție de diferite domenii artistice și, în final, în funcție de științele sociale. Dar pentru a ajunge acolo este necesară în primul rând înțelegerea postmodernismului și plasarea lui în timp. Este, într-adevăr, era în care trăim în ziua de astăzi, dar când a început și cum s-a dezvoltat în curentul pe care îl trăim în momentul actual? Citește mai departe…

Cybsoc

Autor: Eugen Muravschi.

Cybsoc este un cuvânt inexistent deopotrivă în română și în engleză. În cea de-a doua, există însă ca abreviere pentru The Cybernetics Society din Regatul Unit. Pentru eseul de față, am folosit cybsoc în titlu ca un joc de cuvinte bazat pe (1) înlocuirea în ”cyborg” a lui ”org” pentru ”organism” cu ”soc” pentru ”societate” și (2) inspirat de INGSOC-ul lui Orwell, referindu-mă la o dimensiune fundamentală a societății și anume la capacitatea de a transforma mediul înconjurător (nu în sensul ecologist) pentru a-l încorpora în propria sa structură. În cartea sa ”Natural-Born Cyborgs”, Andy Clark (2004) extinde noțiunea de cyborg dincolo de dimensiunea fizică (implanturi, proteze, etc.) și se referă la relația om-tehnologie și potențialul ei transformator. Citește mai departe…

Seeing Like an Anarchist. Standardizarea: mijloc de control al statului

Autor: Laura Maria Pătru.

Centralizarea și planificarea sunt două dintre cele mai importante concepte social-politice ale secolului al XX-lea. Însă aceste două concepte nu și-au pierdut importanța nici la începutul secolului al XXI-lea, așa cum James Scott o demonstrează în Seeing Like a State (1999) și în Two Cheers for Anarchism (2012). Fie că vorbim despre agricultură, producție, modul în care orașele sunt construite sau învățământ, standardizarea este omniprezentă. Dar care este miza acestei standardizări exhaustive a socialului? Citește mai departe…

Education of Roma People in Romania: why a failure?

Autor: Ana-Maria Socaciu.

Roma population was first dated as being on Romanian lands beginning with the 13th or 14th century, the exactly date cannot be identified because of lack or resources. Since that time Roma continued to be part of Romanian population, sometimes representing a considerable number of Romania’s total population. If the history of Roma on Romanian lands is very well-known mostly as being one of slavery, during the world-wide events Roma started to gain recognition and to enjoy more and more rights. Nowadays, Roma are recognized in Romania and enjoy, along with the other minorities of this country, the rights that the majority of population has.[1] Citește mai departe…

Limitele marxismului alegerii raționale

Autor: Zoltan Mihaly.

Afirmația lui Alan Carling dintr-o notă de subsol a cărții „Despre Marxismul Analitic și Marxismul Politic” mi-a stârnit interesul: „puzzle-ul specific pe care capitalismul îl reprezenta pentru Marx are nevoie de tipul de teorie pe care marxismul alegerii raționale aspiră să o ofere”. În acest eseu voi expune principalele postulate ale acestei teorii și voi arăta limitele acesteia prin compararea cu un alt tip de marxism, cel politic, al cărui susținătoare este Ellen Meiksins Wood. Citește mai departe…

Omul medieval și omul modern în fața morții: Moartea re-îmblânzită

Autor: Andrei Herța.

Plecând de la o citire critică a primului volum a lucrării lui Philippe Ariès, Omul in fața morții,chestionez în acest eseu problematica atitudinii omului în fața morții, surprinsă în trei ipostaze: Evul Mediu, modernitate și modernitatea târzie, sau postmodernitate. Voi argumenta că în postmodernitate are loc o apropiere a morții și o familiarizare cu aceasta, atitudini nu foarte străine celor din Evul Mediu.
Metodologic, mă voi folosi în acest demers de o istorie generală, non-reductivă și non-totalizatoare, folosită în maniera lui Foucault, o istorie care să ne ajute să vedem prezentul la fel de straniu ca și trecutul, o istorie care nu caută modul în care prezentul provine din trecut, ci e folosită ca mod de diagnosticare a prezentului. (Kendall și Wickham, 1999) Citește mai departe…

Reconfigurarea rolului de gen într-o ideologie tranzitorie. Studiu de caz: fenomenul migrației în „Mama Illegal”

Autor : Silvia Butean.

Viziunea asupra fragmentării culturale este susținută de Jonathan Friedman, care afirmă că declinul hegemoniei centrelor industriale avansate a generat un proces de fragmentare, legat de declinul identificării moderniste, creată de statul-naţional modernist, care se bazează pe identificarea unei populaţii cu proiectul naţional care îşi defineşte membrii în termenii egalităţii şi reprezentativităţii politice. Statul-naţiune modern este întemeiat pe transformarea sistemului global, în care procesul omogenizant şi individualizant al centrului este dublat de cel de formare a unei organizaţii centru-periferie. Totuşi, începând cu anii ´70, are loc un proces de fragmentare a statului-naţiune, concomitent cu centralizarea regională mai largă (spre exemplu, UE) Citește mai departe…

„Nașterea clinicii”: cunoaștere, privire și disciplinare

Autor Corina Rusu

Michel Foucault, a căror scrieri au marcat științele sociale, publică în 1963 cartea „Nașterea clinicii”[1]. Un gânditor puternic influențat de structuralismul francez al anilor 1960, Foucault, în lucrările sale, este interesat de istoria ideilor, anume felul în care sunt fasonate ideile de-a lungul timpului. Teoriile sale prezintă relația dintre putere și cunoaștere, și felul în care acestea se coagulează într-o formă de control social prin intermediul instituțiilor sociale. „Nașterea clinicii” nu iese din aceastăprogramă analitică; în carte, nu este vorba neapărat de o istorie a clinicii, cât despre una a clinicului ca tip de discurs medical apărut în perioada Revoluției Franceze. Acest eseu urmărește să prezinte și să discute „Nașterea clinicii” în corelație cu metodologia abordată de Foucault în acest punct din parcusul său analitic. Citește mai departe…