Peisaje liniare / Liniar Landscapes

Autor: Zoli Mihaly

Modul în care elementele arhitecturale se pot implifica în forme geometrice simple m-a fascinat de la începutul demersului meu creativ. Urmărind accentele clădirilor din diferite zone ale lumii, am încercat să recreez complexitatea decorațiunilor din mediul urban cât și rural prin simplificarea lor până la limita pierderii identității geografice și culturale. Cromatica își dobândește sursa din trăirile personale avute în diverse călătorii marcante sau diferite fotografii inspiraționale.

Citește mai departe →

Medii diferite

Autor: Pati Murg

Mi se par interesante momentele în care oamenii ies din zona de comfort și se ciocnesc cu alte medii, medii diferite, în care nu au avut o experiență anume, nu au trăit și experimentează “șocul cultural” în minutul în care pășesc în afară bulei în care se aflau. Am ales câteva fotografii în care sunt prezentate spații, și contexte socio-culturale diverse, cu oameni. Sunt fotografii despre spații urbane, spații rurale, despre oameni apropiați și oameni total străini. Puntea de legătură între poze este faptul că există elemente noi care țin de un anumit set de valori:

Citește mai departe →

Gesturi în lumina reflectoarelor: în câte feluri poți să dansezi (?)

Autor: Jessica Brenda

O dată cu primul acord al melodiei, sala de concert se sigilează de bulevard, de locuințele care ar putea fi la etajul superior și își asumă rolul de casă pentru cei ce n-au găsit-o pe cea potrivită. Cei ce-au fost prinși înăuntru nu pot decât să-ncerce să caute în muzică ce le mai de preț și să se armonizeze cu ea (iar dacă asta nu se poate, e teribil). Cam așa ar putea fi explicat foarte poetizat ceea ce se întâmplă la un concert.

Citește mai departe →

Imaginisme

Autor: Cristian Grecu

Azilul de oraș

Originalul este un desen pe care l-am făcut prin 2013 – ceva de genul. Dar tema centrală mi se pare mult prea importantă, ”scoateți-ne din azilul de oraș”, încât l-am colăjuit repede repejor folosind geamuri și uși și pattern-uri din real, ca să semene cât mai mult cu desenul, dar în sfera mult mai palpabilă a realului nostru scump și drag. Și, în plus, niște nori negri și urâți și grei, căci, la urma urmei, strada este goală, de parcă ai fi pe holurile triste ale unui spital de psihiatrie. Nu că n-am fi deja, într-un fel sau altul…

Citește mai departe →