Rețele de firme în Clujul bancar

Autor Cristi Pop

Studiul grupurilor de oameni a fost mereu o provocare interesanta pentru sociologie. In randurile care urmeaza imi propun sa fac un astfel de studiu aplicat pe un grup aparte, grupul oamenilor de afaceri intre care exista legaturi prin prisma detinerii in comun a mai multor firme. Analiza se va concentra in principal asupra orasului Cluj Napoca, dar pentru a ne putea da seama de felul in care aceste retele sunt construite va fi utila o comparatie cu retelele similare din alte doua orase transilvanene, si anume Brasov si Timisoara. Vom cauta sa raspundem la mai multe intrebari de cercetare pentru a vedea daca exista diferente intre cele trei orase si in ce constau aceste diferente si mai ales care este specificul retelei din Cluj.

Citește mai departe →

Migrația și reconfigurarea comportamentului familial într-o fostă zonă minieră

Autori Herța Andrei-Sorin și Budai Laura.

Industria minieră s-a prăbușit în România începând cu anul 1997 lăsând în urmă zone defavorizate caracterizate de scăderea drastică a nivelului de trai și degradarea situației foștilor mineri. În zona minieră Sărmășag fenomenul migraționist a luat amploare, dar migrația nu a rezolvat situația precară a populației ci a dezvoltat noi probleme sociale. Însușirea unei etici a muncii și asumarea unui standard de viață preluat din cultura vestică menține pe de o parte dependența de migrație, pe de altă parte creează instabilități pe plan economic și familial.

Citește mai departe →

Pomana de viu. Eseu asupra mutaţiilor culturale în pattern-ul ritualistic al înmormântării

Autor: Cristine Palaga

Odată epuizat stocul de senzaţional, exotism, „primitivism” şi arhaic din zone greu accesibile geografic şi cultural, obosind să se preteze diferitelor scenografii falsificatoare, ce îi rămâne de făcut Antropologiei sociale şi culturale? Să îşi fosilizeze orizontul de interogaţie specific sau să se reinventeze?
Pusă faţă în faţă cu extincţia, Antropologia, departe de a rămâne exanguă şi inertă, alege să îşi reevalueze cadrul conceptual şi tematic, redefinind exoticul.
Pierzând simţul obiectului care îi era propriu, „întors acasă”, antropologul identifică exoticul chiar în interiorul propriei comunităţi.

Citește mai departe →

Gazele de șist, statul și rezistența

Autor: Zoltan Mihaly

Situația tensionată din Pungești este deja cunoscută. Sătenii revoltați alături de activiștii veniți din împrejurimi se opun forțelor de ordine. Actele de violență ale aparatelor de securitate împotriva propriilor cetățeni a fost documentată de numeroase instanțe. Mișcările de rezistență legate de exploatarea gazelor de șist sunt îndreptate împotriva unor fenomene apărute odată cu deschiderea țării pentru piața globală. În prezentul eseu argumentez că evenimentele din comuna studiată se datorează unor factori globali precum asumarea unui sistem neoliberal. Explic fenomenele cu ajutorul unor caracteristici ale capitalului global printre care relocarea capitalului în diferite țări sub forma unor fluxuri de relații sociale antagonice care îi facilitează expansiunea prin obținerea profitului.

Citește mai departe →

Economia Relațiilor de Rudenie și Criza Statului Bunăstării

Autor: Ionuț Foldes

Discuția despre o economie a relațiilor de rudenie apare odată cu schimbarea paradigmatică a sistemului de politici sociale. Viziunea asupra a tot ceea ce semnifică statul bunăstării în epoca modernă se reconfigurează odată cu ascensiunea economiei de piață și a gândirii neoliberale din Postmodernism. Dacă inițial democrația presupunea un echilibru între puterea politică, economie și societatea civilă, toate cu rolul de a se susține reciproc dar și de a împiedica dominanția unei singure părți, în momentul de față putem observa cum acest echilibru dispare treptat, economia de piață câștigând teren în fața celorlalte două părți, ascensiune susținută de globalizare și de apariția unor forțe economice supra naționale (Ferge, 1997).

Citește mai departe →