Viața pe caiet. Datul “pe datorie” în mediul urban și rural din România

Autor: Laura Maria Pătru.

Carrefour, Real, Kaufland, Cora, Metro, Auchan, Mega Image și multe altele. Nu există cartier bucureștean și oraș în cadrul căruia să nu existe, sub un nume sau altul, cel puțin un supermarket. Citând site-ul de știri Hotnews, ‘marile lanțuri de magazine o duc foarte bine în România’[1]. Dar pe lângă aceste centre comerciale, pitite nu doar pe ulițele satului, ci și printre blocuri, magazinele de cartier, așa zisele buticuri sau chioșcuri, continuă să supraviețuiască în ciuda și de multe ori chiar în vecinătatea acestor frați mai mari.
Existența acestora, excluzând situațiile în care sunt folosite ca paravan pentru spălarea de bani, se datorează unui număr de persoane care, din cauza problemelor financiare, sunt nevoite să cumpere “pe caiet”. Citește mai departe…

Flacăra: rezidenţă pentru artişti

Autori: Bujoreanu Irina, Cărbunaru Maricica, Ioan Cristian Alexandru, Moise Cosmin.

Terenul de cercetare pe care se bazează această lucrare este fosta locație a fabricii Flacăra. În municipiul Cluj-Napoca, pe strada Onisifor Ghibu, nr. 20 A, nu departe de Piața Mihai Viteazul, se află situată clădirea în care Flacăra își desfășura activitatea.
Înființată în anul 1949, Flacăra este o fostă companie de confecții. Inițial, producția ei erau uniformele militare. Ulterior, au început să se confecționeze și alte tipuri de articole vestimentare, atât pentru comerțul intern, cât și pentru cel extern. În ultima fază a existenței sale, fabrica era specializată pe cel de-al doilea tip de comerț.
Citește mai departe…

Configurația relațiilor de vecinătate constituită prin expresia spațialității, în cartierul suburban Florești, județul Cluj. Situl cercetat – două blocuri din cartierul suburban Florești

Autor: Silvia Butean.

Cercetarea unui fenomen complex precum cel care vizează formarea relațiilor interumane într-un spațiu care structural favorizează constituirea acestora, relații pe care într-un mod clasic de analiză le numim relații de vecinătate, presupune o pluralitate de mecanisme și procese care intră sub incindența formării acestui fenomen. Pornind de la instanțele majore precum dimensiunea culturală, religioasă sau economică și ajungând la acele unități care conturează identitatea socială a individului și care coroborate formează un sistem prin intermediul căruia individul acționează, toate acestea conduc și spre modul în care individul se raportează la întregile practici și acțiuni ale celorlați indivizi din proximitatea lui. Citește mai departe…

Evoluția autopoziționării ideologice în România 2005-2011

Autori Földes Ionuț și Mihály Zoltán

Studiul nostru urmărește poziționarea ideologică a respondenților din 4 baze de date. Partea teoretică definește ideologiile politice ce figurează în bazele de date, socializarea politică exemplifică modul în care sunt dobândite valorile asociate cu poziționarea ideologică. La partea metodologică, am selectat variabile care măsoară acestă poziționare pe o scală de 10 poziții iar ca o procedură adițională am prezentat procentul non-răspunsurilor la aceste întrebări. Referitor la acest fenomen, am construit un profil – folosind regresia logliniară – al persoanelor care tind să nu răspundă la aceste întrebări. Citește mai departe…

Firma de arhitectură în Transilvania. Poziţii obiective şi luări de poziţii în context clujean

Autor Cristi Pop

Proprietatea privată are un rol esenţial în construirea şi funcţionarea capitalismului, a pieţei, precum şi în fundamentarea unor relaţii de afaceri bazate pe încredere reciprocă, pe interes reciproc şi pe adeziunea la unele valori socio-economice comune. Grupurile de afaceri reprezintă, de cele mai multe ori, un model de succes în ceea ce priveşte capacitatea de acumularea de capital (fie el economic sau social) şi au trezit interesul multor autori din domeniul sociologiei economice şi nu numai, care au avut în vedere mai multe astfel de grupuri plasate în diferite contexte sociale şi culturale. Granovetter (1985; 2005) vorbea de acţiunea economică în contextul structuri sociale aducând totodată o nouă perspectivă asupra grupurilor de afaceri, iar apoi alături de Swedberg (2001) încearcă să deschidă dezbaterea economică prin includerea unei perspective sociale autentice în centrul căreia să se afle acţiunile oamenilor. Citește mai departe…

Rețele de firme în Clujul bancar

Autor Cristi Pop

Studiul grupurilor de oameni a fost mereu o provocare interesanta pentru sociologie. In randurile care urmeaza imi propun sa fac un astfel de studiu aplicat pe un grup aparte, grupul oamenilor de afaceri intre care exista legaturi prin prisma detinerii in comun a mai multor firme. Analiza se va concentra in principal asupra orasului Cluj Napoca, dar pentru a ne putea da seama de felul in care aceste retele sunt construite va fi utila o comparatie cu retelele similare din alte doua orase transilvanene, si anume Brasov si Timisoara. Vom cauta sa raspundem la mai multe intrebari de cercetare pentru a vedea daca exista diferente intre cele trei orase si in ce constau aceste diferente si mai ales care este specificul retelei din Cluj. Citește mai departe…