Școala post-decembristă (atunci când Vechiul Regim continuă să trăiască în practica educațională)

Autor: Grecu Cristian-Dan.

Din când în când îmi amintesc de vremea când eram la școala primară și gimnaziu. Și le mai povestesc unora și altora ce se întâmpla pe acolo și majorității nu-i vine să creadă de unele dintre poveștile mele. Și am tot vorbit cu fel și fel de prieteni din diferite orașe și regiuni ale țării, și doar foarte puțini au avut pățanii cât de cât asemănătoare. Și aici nu mă refer în sine la pățanii pur personale, ci la în sine instituția.

O să închei introducerea personală aici și voi începe a vă povesti despre perioada mea dintre anii 1999 și 2007, de la Școala Generală Nr.4, ”Andrei Șaguna”, Deva, devenită ulterior ”Școală europeană”, și, mai de curând ”Școala Eco Europeană”.

Citește mai departe →

Rasă, etnocentrism și pluralism cultural la nivel european și global

Autor: Denisia Susanu.

Modernitatea și contemporaneitatea sunt epoci istorice care se referă la un ansamblu de fenomene care le descriu și le conferă o formă particulară. Discursuri asupra modernității au fost inițiate încă de acum câteva secole, când diverși gânditori au început să fie preocupați de fenomenele sociale care se petreceau în jurul lor, și de lumea socială ca ansamblu. A.Comte spre exemplu, argumentează că știința este calea decisivă, K. Marx elaborează o teorie despre capitalism pe care îl consideră una din precondițiile modernității, aceasta din urmă, pentru a fi declanșată, având nevoie de depășirea necesară a orânduirilor capitaliste și înlocuirea lor cu structurile comuniste. Tocqueville, pe de altă parte, pledează pentru egalizarea condițiilor sociale și pentru democrație, în vreme ce M.Weber elaborează o fină teorie despre raționalitate și sensul acțiunilor sociale (Boudon, 2009).

Citește mai departe →

Eseu

Autor: Marcel Tapuleasa.

Pe lângă o încercare de clarificare şi structurare a cadrului teoretic al lucrării de licenţă, acest eseu se doreşte a fi şi un demers de autoanaliză prin care încerc să aflu dacă, cum şi în ce măsură achizițiile de ordin epistemologic din cursul celor trei ani de studiu au transformat modul în care privesc şi mă raportez la faptele sociale pe care le observ.

Citește mai departe →

Una dintre feţele urâte ale alternativităţii din Cluj

Autor: Cristian-Dan Grecu. Articolul de faţă are ca scop prezentarea unei mici părţi din spectacularul social, economic şi politic care se poate observa în oraşul Cluj. Nu are nici început şi nici sfârşit, căci este, până la urma urmei, o opinie personală. Acest text este unul deschis, aşa că orice critică sau adăugire este binevenită (în general textele nu ar trebui să fie monolitice, ci deschise schimbării, atâta vreme cât schimbarea vine dintr-o sferă paradigmatică şi conceptuală apropiată celor ale autorului)
Oraşul Cluj este considerat a fi unul din cele mai (dacă nu chiar cel mai) culturale, avangardiste, hipstere oraşe din România, mândrindu-se cu foarte multe proiecte culturale de amploare, foarte vizibile şi frecventate.

Citește mai departe →

Comentarii pe marginea unei sinucideri

Autor: Farkas Csaba.

Societatea e nepăsătoare şi oamenii sunt reci şi cruzi sau există explicaţii pentru întâmplările petrecute la începutul anului 2011 în Marea Britanie?
În data de 6 Ianuarie 2011, apare o ştire pe canalul de televiziune Antena 3, şi mai târziu şi pe site-ul televiziunii, despre o femeie din Marea Britanie, care a anunţat pe site-ul de socializare Facebook că se va sinucide şi nici unul dintre prietenii ei nu a încercat să o ajute. Ştirea a creat senzaţie peste tot în lume şi indignare în diferite comunităţi care se asociau cu persoana decedată sau cu grupurile numite sau percepute din ştire.
Ştirea scurt anunţă câteva date importante pentru a schiţa situaţia.

Citește mai departe →

Tehnici neoliberale în statul ca naţiune şi reconfigurarea spaţiului politic, social şi economic

Autor: Cosmin Adrian Moise

Problema exploatării resurselor naturale ale României se menţine în atenţia opiniei publice încă din 1997, când Gabriel Resources semnează cu statul român un contract de extragere a aurului din zona Munţilor Apuseni (Roşia Montană). Tot cu ajutorul statului, o altă companie (Chevron) primeşte licenţe de explorare şi exploatare a gazului de şist în peste 40% din teritoriul României care deţine asemenea resurse naturale. Şi, ca lucrurile să capete o imagine complet neoliberală, Eldorado Gold primeşte licenţă de explorare în judeţul Hunedoara (Brad). Societatea civilă începe o rezistenţă în 2000 prin înfiinţarea unor ONG-uri (Alburnus Maior) prin care se opune cu înverşunare proiectului de la Roşia Montană („Salvaţi Roşia Montană”). Ceea ce e important de menţionat e că societatea civilă se fracturează în susţinători şi oponenţi.

Citește mai departe →