Articole publicate în May 2014

Samsara – capitalizarea orientalismului. Despre exoticizarea spațiului ca strategie de marketing

Autori: Butean Silvia, Chiorean Elena, Lugojan Victor, Palaga Cristine, Rusu Corina.

This paper aims to demonstrate two main points: first, that oriental objects, whether they be concrete, tangible things or signs, symbols and concepts are re-moulded in the West and subordinated to the seemingly near-implacable laws of the market; second, that because of this we can no longer speak of faithful representation, but of patchwork imitation.
There is no duty that binds mercantile agents to accurate recreation and correct translation. All that is aimed at it is to create the illusion of the exotic, the far, the unknown, the strange, for it is this ilusion that facilitates economic exchange, not reality. It is this lure to the ,,non-I’’ that we term ,, alterity capital’’. Citește mai departe…

Reconfigurarea rolului de gen într-o ideologie tranzitorie. Studiu de caz: fenomenul migrației în „Mama Illegal”

Autor : Silvia Butean.

Viziunea asupra fragmentării culturale este susținută de Jonathan Friedman, care afirmă că declinul hegemoniei centrelor industriale avansate a generat un proces de fragmentare, legat de declinul identificării moderniste, creată de statul-naţional modernist, care se bazează pe identificarea unei populaţii cu proiectul naţional care îşi defineşte membrii în termenii egalităţii şi reprezentativităţii politice. Statul-naţiune modern este întemeiat pe transformarea sistemului global, în care procesul omogenizant şi individualizant al centrului este dublat de cel de formare a unei organizaţii centru-periferie. Totuşi, începând cu anii ´70, are loc un proces de fragmentare a statului-naţiune, concomitent cu centralizarea regională mai largă (spre exemplu, UE) Citește mai departe…

Comentarii pe marginea unei sinucideri

Autor: Farkas Csaba.

Societatea e nepăsătoare şi oamenii sunt reci şi cruzi sau există explicaţii pentru întâmplările petrecute la începutul anului 2011 în Marea Britanie?
În data de 6 Ianuarie 2011, apare o ştire pe canalul de televiziune Antena 3, şi mai târziu şi pe site-ul televiziunii, despre o femeie din Marea Britanie, care a anunţat pe site-ul de socializare Facebook că se va sinucide şi nici unul dintre prietenii ei nu a încercat să o ajute. Ştirea a creat senzaţie peste tot în lume şi indignare în diferite comunităţi care se asociau cu persoana decedată sau cu grupurile numite sau percepute din ştire.
Ştirea scurt anunţă câteva date importante pentru a schiţa situaţia. Citește mai departe…

Flacăra: rezidenţă pentru artişti

Autori: Bujoreanu Irina, Cărbunaru Maricica, Ioan Cristian Alexandru, Moise Cosmin.

Terenul de cercetare pe care se bazează această lucrare este fosta locație a fabricii Flacăra. În municipiul Cluj-Napoca, pe strada Onisifor Ghibu, nr. 20 A, nu departe de Piața Mihai Viteazul, se află situată clădirea în care Flacăra își desfășura activitatea.
Înființată în anul 1949, Flacăra este o fostă companie de confecții. Inițial, producția ei erau uniformele militare. Ulterior, au început să se confecționeze și alte tipuri de articole vestimentare, atât pentru comerțul intern, cât și pentru cel extern. În ultima fază a existenței sale, fabrica era specializată pe cel de-al doilea tip de comerț.
Citește mai departe…

Intrarea studenților pe piața muncii: motivații, oportunități, și dificultăți

Autor: Andrada Tobias.

Lucrarea de faţă are ca scop prezentarea unui fenomen relativ nou în România, şi anume munca remunerată prestată de către studenţi, analizând situaţia studenţilor înscrişi la două universităţi de stat din Cluj-Napoca: Universitatea Tehnică şi Universitatea Babeş-Bolyai. Un prim obiectiv al studiului a fost acela de a observa ce anume determină o parte dintre studenţi să muncească şi care sunt factorii care favorizează intrarea studenţilor pe piaţa muncii. În al doilea rând, am considerat necesar să identific şi să explic motivaţiile studenţilor de a munci. Citește mai departe…

Religia în Spaţiul virtual: Bisericile din Second Life

Autor: Andrada Tobias.

Apariţia fenomenului religios în spaţiul virtual, sau mai precis apariţia bisericilor din spaţial virtual a fost posibilă atât prin dezvoltarea tehnologiilor comunicaţionale cât şi prin procesul de secularizare suferit de majoritatea cultelor religioase. Spre deosebire de orice comunitate religioasă reală, în care prezenţa indivizilor poate fi influenţată de familie, rude, cerc de prieteni sau cunoştinte, prezenţa oamenilor la slujbele din spaţiul virtual nu depinde de aceşti factori externi. Un mare avantaj pe care îl aduc comunităţile religioase virtuale este acela că facilitează accesul anumitor persoane la slujbele religioase, fie că acestea nu se pot deplasa, fie că în comunitatea reală în care trăiesc nu există o comunitate religioasă la care să îşi dorească să adere. Citește mai departe…