Articole publicate în April 2014

Evoluția autopoziționării ideologice în România 2005-2011

Autori Földes Ionuț și Mihály Zoltán

Studiul nostru urmărește poziționarea ideologică a respondenților din 4 baze de date. Partea teoretică definește ideologiile politice ce figurează în bazele de date, socializarea politică exemplifică modul în care sunt dobândite valorile asociate cu poziționarea ideologică. La partea metodologică, am selectat variabile care măsoară acestă poziționare pe o scală de 10 poziții iar ca o procedură adițională am prezentat procentul non-răspunsurilor la aceste întrebări. Referitor la acest fenomen, am construit un profil – folosind regresia logliniară – al persoanelor care tind să nu răspundă la aceste întrebări. Citește mai departe…

Tehnici neoliberale în statul ca naţiune şi reconfigurarea spaţiului politic, social şi economic

Autor: Cosmin Adrian Moise

Problema exploatării resurselor naturale ale României se menţine în atenţia opiniei publice încă din 1997, când Gabriel Resources semnează cu statul român un contract de extragere a aurului din zona Munţilor Apuseni (Roşia Montană). Tot cu ajutorul statului, o altă companie (Chevron) primeşte licenţe de explorare şi exploatare a gazului de şist în peste 40% din teritoriul României care deţine asemenea resurse naturale. Şi, ca lucrurile să capete o imagine complet neoliberală, Eldorado Gold primeşte licenţă de explorare în judeţul Hunedoara (Brad). Societatea civilă începe o rezistenţă în 2000 prin înfiinţarea unor ONG-uri (Alburnus Maior) prin care se opune cu înverşunare proiectului de la Roşia Montană („Salvaţi Roşia Montană”). Ceea ce e important de menţionat e că societatea civilă se fracturează în susţinători şi oponenţi. Citește mai departe…

Firma de arhitectură în Transilvania. Poziţii obiective şi luări de poziţii în context clujean

Autor Cristi Pop

Proprietatea privată are un rol esenţial în construirea şi funcţionarea capitalismului, a pieţei, precum şi în fundamentarea unor relaţii de afaceri bazate pe încredere reciprocă, pe interes reciproc şi pe adeziunea la unele valori socio-economice comune. Grupurile de afaceri reprezintă, de cele mai multe ori, un model de succes în ceea ce priveşte capacitatea de acumularea de capital (fie el economic sau social) şi au trezit interesul multor autori din domeniul sociologiei economice şi nu numai, care au avut în vedere mai multe astfel de grupuri plasate în diferite contexte sociale şi culturale. Granovetter (1985; 2005) vorbea de acţiunea economică în contextul structuri sociale aducând totodată o nouă perspectivă asupra grupurilor de afaceri, iar apoi alături de Swedberg (2001) încearcă să deschidă dezbaterea economică prin includerea unei perspective sociale autentice în centrul căreia să se afle acţiunile oamenilor. Citește mai departe…

Rețele de firme în Clujul bancar

Autor Cristi Pop

Studiul grupurilor de oameni a fost mereu o provocare interesanta pentru sociologie. In randurile care urmeaza imi propun sa fac un astfel de studiu aplicat pe un grup aparte, grupul oamenilor de afaceri intre care exista legaturi prin prisma detinerii in comun a mai multor firme. Analiza se va concentra in principal asupra orasului Cluj Napoca, dar pentru a ne putea da seama de felul in care aceste retele sunt construite va fi utila o comparatie cu retelele similare din alte doua orase transilvanene, si anume Brasov si Timisoara. Vom cauta sa raspundem la mai multe intrebari de cercetare pentru a vedea daca exista diferente intre cele trei orase si in ce constau aceste diferente si mai ales care este specificul retelei din Cluj. Citește mai departe…

Migrația și reconfigurarea comportamentului familial într-o fostă zonă minieră

Autori Herța Andrei-Sorin și Budai Laura.

Industria minieră s-a prăbușit în România începând cu anul 1997 lăsând în urmă zone defavorizate caracterizate de scăderea drastică a nivelului de trai și degradarea situației foștilor mineri. În zona minieră Sărmășag fenomenul migraționist a luat amploare, dar migrația nu a rezolvat situația precară a populației ci a dezvoltat noi probleme sociale. Însușirea unei etici a muncii și asumarea unui standard de viață preluat din cultura vestică menține pe de o parte dependența de migrație, pe de altă parte creează instabilități pe plan economic și familial. Citește mai departe…

Pomana de viu. Eseu asupra mutaţiilor culturale în pattern-ul ritualistic al înmormântării

Autor: Cristine Palaga

Odată epuizat stocul de senzaţional, exotism, „primitivism” şi arhaic din zone greu accesibile geografic şi cultural, obosind să se preteze diferitelor scenografii falsificatoare, ce îi rămâne de făcut Antropologiei sociale şi culturale? Să îşi fosilizeze orizontul de interogaţie specific sau să se reinventeze?
Pusă faţă în faţă cu extincţia, Antropologia, departe de a rămâne exanguă şi inertă, alege să îşi reevalueze cadrul conceptual şi tematic, redefinind exoticul.
Pierzând simţul obiectului care îi era propriu, „întors acasă”, antropologul identifică exoticul chiar în interiorul propriei comunităţi. Citește mai departe…

Gazele de șist, statul și rezistența

Autor: Zoltan Mihaly

Situația tensionată din Pungești este deja cunoscută. Sătenii revoltați alături de activiștii veniți din împrejurimi se opun forțelor de ordine. Actele de violență ale aparatelor de securitate împotriva propriilor cetățeni a fost documentată de numeroase instanțe. Mișcările de rezistență legate de exploatarea gazelor de șist sunt îndreptate împotriva unor fenomene apărute odată cu deschiderea țării pentru piața globală. În prezentul eseu argumentez că evenimentele din comuna studiată se datorează unor factori globali precum asumarea unui sistem neoliberal. Explic fenomenele cu ajutorul unor caracteristici ale capitalului global printre care relocarea capitalului în diferite țări sub forma unor fluxuri de relații sociale antagonice care îi facilitează expansiunea prin obținerea profitului. Citește mai departe…

Economia Relațiilor de Rudenie și Criza Statului Bunăstării

Autor: Ionuț Foldes

Discuția despre o economie a relațiilor de rudenie apare odată cu schimbarea paradigmatică a sistemului de politici sociale. Viziunea asupra a tot ceea ce semnifică statul bunăstării în epoca modernă se reconfigurează odată cu ascensiunea economiei de piață și a gândirii neoliberale din Postmodernism. Dacă inițial democrația presupunea un echilibru între puterea politică, economie și societatea civilă, toate cu rolul de a se susține reciproc dar și de a împiedica dominanția unei singure părți, în momentul de față putem observa cum acest echilibru dispare treptat, economia de piață câștigând teren în fața celorlalte două părți, ascensiune susținută de globalizare și de apariția unor forțe economice supra naționale (Ferge, 1997). Citește mai departe…